Singurul meșter popular din România care îmbină răchita cu lemnul dur se află la Arad

Îmbină răchita de cultură cu lemnul brut și face din ele obiecte inedite. Putem spune că ceea ce iese din mâna meșterului popular este artă. Vorbim de Constantin Perva, în vârstă de 53 de ani, din Ineu care este singurul din România ce lucrează cu o astfel de tehnică. Totul a început în urmă cu peste 30 de ani.  

„Am lucrat în mai multe locuri, printre care la fabrica de împletituri de la Ineu. După câțiva ani am plecat de la fabrică și am obținut autorizație, așa era pe vremea lui Ceaușescu și am început să fac acasă diferite obicete. Pe atunci era ușor de achiziționat materia primă, deoarece se găsea pe la toate ocoalele silvice, aveau răchitării și CAP-urile. Acum e foarte greu deoarce nu mai produce nimeni răchita pe aici. Eu am o producție mică de răchită, insuficientă pentru gama de produse pe care o produc. O cumpăr din diverse locuri. Am fost la Bihor, Focșani. Folosesc răchita de cultură, sunt singurul din România care îmbină lemnul brut cu răchita, cu împletiturile, sunt două meserii total diferite”, spune meșterul arădean.

Constantin crează tot felul de obiecte de la mobilier de terasă și grădină până la suporturi de flori, obiecte de decorațiuni pentru interior, exterior. Are  o gamă variată de produse la care lucrează doar el și soția.

Este un împătimit al meșteșugurilor și de 20 de ani participă la diferite târguri din țară, iar pe unele chiar el le organizează. Obiectele create manual se vând în funcție de volumul de muncă. Prețul începe de la câteva zeci de lei, la sute de lei.

Bărbatul spune că trebuie să îți placă ceea ce faci pentru ca obiectele să fie de calitate. Copiii lor știu să le facă, dar nu le vor călca pe urme.  „Copiii au învățat, dar meseria este una destul de grea și de murdară, partea pe care o vedem la final e cea frumoasă, dar până să se ajungă acolo e mult de muncă în spate. Ei fiind în casă au văzut cât trebuie să muncești, să câștigi un ban din ele, nu e un profit extraordinar. Niciodată nu sunt venituri fixe. Mergem pe comenzi și din experiența la târguri cam știm ce cumpără oamenii din zona respectivă. Sunt zone în care oamenii cumpără doar obiecte de strictă necesitate, nu îi interesează obiectele de decor, în altele este invers”, adaugă Constantin.

 El a învățat totul din mers deoarece în fabrică a făcut doar tehnica de împletit, cum se face la coș, acolo se lucra în serie, nu învățai să faci mobilier sau altceva. El spune că în acest domeniu 90 la sută e pasiune și 10 la sută meserie.

Și-ar dori ca în timp această îndeletnicire să nu se piardă și de aceea la târguri organizează și ateliere demonstrative. Le arată copiilor cum se face. O surpriză plăcută a avut-o anul trecut în tabăra de la Căsoaia, unde sute de copii i-au așteptat pentru a le explica tehnica.

„Am rămas surprinși când am intrat în sală. Copiii ne așteptau să vadă cum se face. Ore întregi nu am putut ieși de acolo. Interes din partea noii generații am întâlnit și în altă parte. Interesul ar fi din partea copiilor, deoarece e o parte artisitică, dar din păcate nu există un sprijin real din partea autorităților. Marea problemă este că nu există o lege a meșteșugurilor care să le protejeze, să le promoveze și să le conserve cel puțin la nivelul la care sunt acum, cât mai sunt, câțiva meșteri”, mai spune bărbatul.   

De exemplu, în Arad olăritul s-a dus. Ce fac eu nu mai face nimeni, de la câteva mii de persoane care lucram la fabricile de împletituri pe vremuri nu a mai rămas nimeni. În municpiu mai este o doamnă cu o făbricuță mică.  

„Avem o comunitate de meșteri populari la nivel de țară. Avem o legătură foarte strânsă, ne ajutăm, suntem ca o familie, ne vedem la târguri. Căutăm să ne sprijinim unii pe ceilalți că în altă parte nu găsim sprijin. Organizăm târguri și cu sprijinul autorităților, măcar să se ofere spațiul gratuit. Că în unele locuri e foarte scump standul. Noi nu mergem să cumpărăm produse din Europa sau China, să avem marfă iar dacă vindem trebuie să stăm în atelier iar să lucrăm. Nu se face diferența între meșterii autentici și comercianții de produse”, încheie Constantin Perva.

De curând acesta a deschis magazinul de prezentare al atelierului de împletituri și prelucrarea lemnului din Dealul Viilor din Ineu. Obiectele realizate de el se pot găsi și pe pagina de Facebook Dinu Perva.

 

Adauga comentariu