Satul arădean din care se exportau, în urmă cu 100 de ani, fructe. Luau calea Franţei, Angliei şi Israelului


Elevii Școlii Profesionale ,,Astra” au vizitat un sat care pe vremuri era renumit peste hotare datorită exporturilor de fructe. Acum elevii au plantat pomi în curtea bisericii. 

Este vorba despre Văsoaia care aparține de comuna Chisindia. Profesorul Cristian Stoica ne spune că atunci când facem referire la cătun și la atestarea documentară a acesteia, ne îndreptăm privirea spre anul 1349 când un document scris în limba latină îl pomenește pe preotul din Chisindia. 

Un an mai târziu, în 3 martie 1350 un alt document menționează pentru prima dată minele de aur existente pe teritoriul Chisindiei. 
Avem așadar o viețuire neântreruptă în zonă, atestată documentar, de aproape șapte sute de ani.
La începutul secolului trecut...

Localitatea avea peste 650 de locuitori, aceștia se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor. Existau mai mult de 120 de case, în acestea locuind chiar și nouă membri ai unei singure familii. Mulți dintre aceștia purtau numele de Oprea, Moț, Lei, Dobrea, Colf, Hurbăr, Colbacer, Braițiu, Birău, Mureșan, Pantea.

În anul 1901  sătenii  Văsoaia își ridicau o biserică din piatră și lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului″ în locul unei  bisericuțe tot din lemn care dăinuia de la 1755. Astăzi ctitorii acestora  își dorm somnul de veci în așteptarea veșniciei în cimitirul de lângă biserică.

De la Văsoaia în Israel, Franța, Anglia și alte colțuri de lume

Era o vreme acum aproximativ o sută de ani când fructele de la Văsoaia și din localitățile învecinate luau drumul străinătății. Fructele, nu oamenii. Aceștia nu își părăseau plaiurile natale fiind statorniciți aici asemeni prunilor, merilor, perilor și cireșilor.
În satele de pe Valea Crișului Alb existau în anul 1939, un număr de 25 de cuptoare de mare capacitate care uscau gratuit fructe. 160 de tone de fructe, în special prune au fost uscate într-un singur an.

Magiunul de prune făcut la Văsoaia și în satele învecinate era strâns la Chisindia și vândut armatei. 30 de tone de magiun strâns la Chisindia au fost vândute armatei în 1939. Doi ani mai târziu, 10 vagoane de marmeladă urmau să ajungă la soldații români. Aceasta era făcută din mere, pere și mure.

La firma Pruna înființată în 1920 la Chisindia își duceau și cei din Văsoaia fructele lor. Acestea luau calea exportului, ajungând  în Israel, Franța și Anglia. O frumoasă prezentare a Chisindiei și a satelor aparținătoare  comunei este făcută de Vasile Faur în lucrarea monografică dedicată acesteia.

Anii comunismului...

Regimul comunist a însemnat printre altele și colectivizare, adică trecerea în proprietatea statului a tuturor proprietăților agricole care aparțineau țăranilor. Rămași fără terenul pe care îl cultivau, mulți dintre cei de la sate au luat drumul orașelor aflate în plin avânt de industrializare.
Cei din Văsoaia au scăpat însă, colectivizare nu i-a ajuns.  Terenurile lor nu au ajuns în proprietatea statului, ei rămânând în cătunul de la porțile cerului, liberi. 
De peste 35 de ani se desfășoară la Văsoaia Târgul Codrenilor. Este o manifestare câmpenească, prilej de întâlnire și premiere a crescătorilor de animale. Cel care a inițiat evenimentul a fost regretatul medic Florin Bârnețiu.
Rădăcini
 Se spune că este bine să plantezi un copac, să faci un copil și să construiești o casă pentru a lăsa urme ale trecerii tale pe acest pământ. Urmele tale să fie mai puternice decât timpul.

„Cu gândul la vremile de altădată și la cei puțini rămași la Văsoaia, nădăjduind că alții vor veni să locuiască în aceste locuri minunate am hotărât să plantăm mai mulți copaci în curtea bisericii din Văsoaia. Copacii aceștia vor prinde rădăcini aici, florile lor vor vesti primăvara celor ce vor veni și fructele lor îi vor bucura peste ani pe oamenii locului. Am fost la Văsoaia la început de martie alături de părintele conf. univ. dr Teofan Mada, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Aradului și elevii  Școlii Profesionale ,, Astra″, fiind primiți de părintele Tripa Teodor și enoriași ai bisericii. Cu binecuvântarea preotului paroh am plantat mai mulți pomi fructiferi în faţa bisericii. Exemplară a fost mobilizarea oamenilor din sat. Au venit cu o mașină de teren și au adus apă, atât de rară în zonă, pentru a uda pomii plantați. Ne-au primit cu multă omenie în casa lor și le-am vizitat gospodăria. Grajdul  cu 36 de vaci și curtea plină cu animale.

Trebuie să mulțumim pentru ajutor, ospitalitate și omenie familiei părintelui Tripa Teodor, familiei Miculiț Ioan, familiei epitropului Lucaci Florin și cantorului bisericii Oprea Adrian”, a declarat prof. Cristian Stoica.  Acum în sat mai sunt doar 14 case care sunt locuite de 27 de oameni. 
 

Adauga comentariu