Preludiu şi postludiu electoral. Fără orgasm

Dacă ar fi să fie onest, orice politician român ar trebui să-și pună întrebarea (şi să-şi şi răspundă) dacă nu cumva s-a prostituat prin prea multe partide (traseist), dacă n-a supt fonduri de la prea mulți sponsori, indivizi dubioși ai căror bani au trebuit să se-ntoarcă însutit înapoi după ce politicianul și-a băgat uitarea în toate promisiunile electorale făcute electoratului.

Electoratul, se ştie, este prost educat și extrem de uituc. El judecă politicienii doar pe baza prestației orale (buni oratori) și a promisiunilor orgasmice împrăștiate ante electoral. Indiferent de numărul partenerilor politici din trecut și de numărul de perversiuni economice și sociale acceptate în numele acelor partide.

Femeile chiar ar trebui să se răscoale – lor nu le sunt iertați/uitați partenerii sexuali din trecut (mai ales dacă li se știe numărul). Dacă femeile consideră că trebuie să-și ascundă față de „actualul” numărul real al foștilor parteneri, politicienii nu-și ascund față de electorat decât sponsorii (cei din spatele perversiunilor social-economice).

Femeile își ascund relaţiile pentru a nu fi etichetate drept “stricate” (un stigmat social de evitat), curvele din politică se ascund doar în acte pentru a evita Direcția Națională Anticorupție.

Păcat că electoratul nu trăiește în suspiciunea în care trăiește bărbatul în ceea ce o privește pe “aleasa” inimii sale. Dacă electoratul și-ar fi cultivat suspiciunea cu privire la “aleși”, poate ar fi amânat perversiunile orale pe care aceștia i le administrează din patru în patru ani. Într-o relație, trebuie să dai măcar atâta cât primești. Ori ei, trimiși în Parlament și în fruntea bucatelor n-au primit-o în gură de la electorat, așa cum au dat-o.

Se enunţă “Axioma Panaramei”: “Pentru ca o persoană să nu fie considerată ca atare, ea are voie să aibă relaţii sexuale cu maxim o altă persoană pe an, începând de la vârsta de la care îşi începe activitatea sexuală”.

Ideea e să se păstreze raportul de 1 la 1, adică: anul și relația.

Prin urmare avem “Funcţia Panaramei” care ne zice că numărul maxim de parteneri (indiferent de sex, rasă, religie şamd) este egal cu vârsta de “origine” a „păcatului originar” minus 1.

Nu judec numărul relaţiilor interumane. Că frumusețea acestei funcții constă în faptul că nu permanentizează statutul de panaramă, dar nici pe cel de “onorabilitate”… Fie te abții, fie consumi în plus, important este să te menții în parametri, să nu depăşeşti linia.

De exemplu: o persoană de 25 de ani care a avut parte de 6 relaţii până la această vârstă, după ce-i aplicăm “Funcţia Panaramei” aflăm că putea avea parte de 9 relaţii. O felicităm și-i spunem să profite rapid de încă 3 relaţii.

Uneia de 22 de ani și care, până la această frumoasă vârstă, a avut parte de 8 relaţii, după ce-i aplicăm calculul şi aflăm că trebuia să aibă doar 6, îi spunem să se mai abțină 2 ani. Să redevină imaculată.

Dar cum ţinem politicienii în limitele parametrilor “Funcţiei Panaramei”? Căci nimeni nu le cere exces de onorabilitate. Oameni sunt și ei, stresul statului cu degetele în borcanul cu miere este extrem… Dar măcar atâta putem să le cerem: să nu fie în permanență curve.

Ce să luăm în calcul pentru a stabili o Funcție a Panaramei Politice? Vârsta de la care s-au apucat să mintă electoratul prima dată, numărul de mandate încredințate per numărul de promisiuni încălcate, numărul de partide cu alte partide decât cel pe listele căruia li s-a încredințat mandatul, numărul de dosare penale per mandat șamd?

Ce calcule morbide îi determină ca, indiferent de culoare politică, să prefere dezonoarea în locul onoarei şi în loc de luptă cinstită tactica pârjolirii terenului?

Un lucru este clar: că au înţeles esenţa ideii de partid. Partidul e o fortăreaţă protectoare pentru orice escroc lipsit de scrupule. Lăcomia, nu idealurile politice, îi îndeamnă să se înroleze. Spiritul de gaşcă înnăscut, şi nu idealismele legate de binele public. Comportamentul post-decembrist al politicienilor ne-a demonstrat că în această ţară nefericită nu mai contează valoarea, munca, onestitatea.

Şi, gata!

Adauga comentariu