Mii de credincioşi, la Drumul Crucii de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj ortodox din vestul ţării, şi anume mănăstirea Hodoş-Bodrog, s-a umplut de credincioşi. Încă din ajunul marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, călugării şi preoţi au oficiat slujbe religioase şi au parcurs, împreună cu mii de credincioşi, Drumul Crucii. Şi tot ca o tradiţie, mii de credincioşi au rămas peste noapte, sub cerul liber, în curtea mănăstirii, care poarte Hramul Sfintei Maria.

Tradiția procesiunii „Drumului Crucii” de la Mănăstirea arădeană Hodoş-Bodrog datează din anul 1925, de pe vremea episcopului Grigore Comșa.

Mănăstirea Hodoş Bodrog se află la aproximativ 14 km de municipiul Arad. Credincioşii spun că aici se regăsesc an de an, şi trăiesc clipe unice care îi aduc mai aproape de Sfânta Fecioară Maria.

Credincionşii au parcurs în total patru kilometri şi s-au oprit la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde au aprins lumânări şi s-au rugat. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri. Drumul Crucii este făcut după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.

În încheierea procesiunii, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a rostit o meditaţie despre participarea Maicii Domnului la Patimile şi Răstignirea Fiului ei, asemenea mamelor noastre creştine care ne însoţesc pe cărările vieţii şi ne ajută să ne ducem crucea, după care le-a mulţumit tuturor preoţilor şi pelerinilor care participă în aceste zile la hramul de vară al mănăstirii.

La Mănăstirea Hodoş-Bodrog slujbele au început mercuri după-amiaza şi au continut toată noaptea, până joi la 10:00 când se va oficia Sfânta Liturghie Arhiereasca chiar de către IPS Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului. Mănăstirea Hodoş-Bodrog îşi sărbătoreşte şi hramul la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.

Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează icoana. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu