Mai multe firme din Arad sunt în atenţia DNA pentru o posibilă fraudă a banilor destinaţi ajutorului de pandemie

Direcția Națională Anticorupție va ancheta peste 1. 000 de firme pentru suspiciuni de fraudare a banului public. Dintre acestea 120 sunt din Regiunea de Vest a României. Posibila fraudare se referă la programul de 500 de milioane de euro pentru sprijinirea firmelor afectate de pandemie. Regiunea de Vest cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, iar din lista celor 120 societăți, multe sunt din Arad. Sunt 120 de firme suspecte din 2522 care s-au înscris, din care 376 câştigătoare.

Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.

Ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,24%

Statul român a acordat finanțări de până la 200.000 de euro din proiectele firmelor care s-au înscris în Programul Măsura 3. Societățile erau obligate să asigure din surse proprii o parte din proiectul propus pentru granturile publice.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunțat că Ministerul Economiei a depus plângerea penală. În documentele primite de procurori se precizează că 1.100 de firme din toată țara au depus aplicații suspecte, cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului, scrie Europa Liberă.

Toate cele 1.100 de firme au știut ce numere să completeze în aplicație ca să primească banii statului, dar să aibă și cel mai mic procent posibil de finanțare proprie în proiecte.

„Din plângerea penală reise că foarte multe societăți comerciale au aplicat în program și au aplicat cu succes în ultimele două zile de înscrieri. Aceste firme, să le spunem norocoase, au știut ce procente, ce cifre să treacă în aplicație ca să între la limită înaintea altora. Au știu să obțină granturi bune, unde finanțarea proprie să fie cât mai mică”, a explicat la Europa Liberă o sursă din partea instituțiilor implicate în această nouă anchetă a DNA.

Ce presupune Măsura 3

Programul înseamnă acordarea unor granturi nerambursabile pentru proiecte specifice propuse de firme pentru a-și mări producția în următorul an. Statul nu acordă întreaga finanțare a unui proiect, ci doar o parte, restul banilor trebuie investiți de firmă pentru a dezvolta investiția propusă.

Măsura 3 este un proiect lansat de guvernul Orban și banii provin din finanțări europene.

În perioada de înscriere, dintre 3 decembrie și 29 ianuarie, au aplicat 27.736 de firme. Finanțările publice cerute de societăți puteau varia între 50.000 și 200.000 de euro.

Criteriile erau destul de generale și în consecință mii de firme au obținut punctaj mare.

Așa că intervenea criteriul decisiv la punctaje apropiate. Dintre două firme care aveau același punctaj, primea finanțare de la stat cea care susținea că va asigura din surse proprii un procent mai mare pentru investiție. Spre exemplu, dintre două firme cu punctaj apropiat și ambele cereau 200.000 de euro, dacă una scria că va finanța 55% din proiect și are nevoie 45% din partea statului, iar a doua scria că are 55,1% finanțare proprie, cea de-a doua primea grantul guvernamental.

Astfel, era important pentru un aplicant să intuiască care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în aplicație pentru propria finanțare și care să-i permită să primească banii de la stat.

Din sesizarea primită de procurorii DNA reiese că în ultimele 48 de ore sesiunii de înscrieri 1.100 de firme au depus proiecte câștigătoare și care au știut la o limită de maxim 3% ce procent de cofinanțare să treacă pentru a primi grantul de la Ministerul Economiei cu o contribuție personală cât mai mică.

Reprezentanții Ministerului Ecoomiei bănuiesc că anumite persoane care au avut acces la platforma de aplicații au divulgat înainte cu 48 de ore de închiderea programului care sunt ultimele procente de confinanțare care luau granturi.

 

Adauga comentariu