LEONI – o poveste socială cu șantaj, „tunuri” de zeci de milioane de euro, greve și relocări de producție. Există viață și după 2021?

Ne dorim să avem o viață ca „afară”, cu un trai decent aliniat celor din occidentul mult cântat. Uităm însă că suntem o combinație de latini și slavi, cu mari influențe orientale, niște balcanici atipici și nu destul de naționaliști pe cât o declarăm.

Un exemplu de astfel de comportament ni-l dezvăluie chiar imixtiunea unei firme pur nemțești în „treburile” economice interne, influențe ce se răsfrâng datorită anvergurii fenomenului inclusiv la nivel social. Leoni este acel exemplu, un mastodont multinațional, un fenomen local bine înfipt deocamdată în mentalul colectiv. Din păcate, singurul exemplu...

Leoni – o forță care a prins inteligent spațiul virgin al Bistriței

Leoni Wiring Systems a fost înfiinţată în anul 1917 şi este una dintre cele mai bine cotate firme din industria automotive. În total, Leoni are peste 75.000 de angajaţi în 32 de ţări din lume. La Bistrița au ajuns în 2002, iar de atunci sunt în continuă dezvoltare. De ce au venit la noi? Răspunsul este unul cât se poate de simplu: costuri cu forța de muncă reduse și o piață a  forței de muncă virgină și doritoare!

Leoni - Kitzingen, Germania

Spre deosebire de alte centre puternic industrializate după momentul 1989, Bistrița nu dispune de o concurență acerbă în domeniul investițiilor private în economia locală, investiții care să vină de la multinaționale de calibrul celor de la Leoni. Timișoara are o astfel de piață destul de puternică. La fel și Clujul, chiar și Blajul se poate lăuda cu investiții majore și multiple.

La Bistrița există numai Leoni la acest capitol, aici fiind vorba de cel mai mare angajator din zonă, fabricile care aparțin de Bistrița însumând peste 8.000 de angajați. Acest număr este unul impresionant chiar și pentru Timișoara, Cluj sau Blaj. Tot acest număr mare de angajați face ca Leoni să dețină un monopol în ceea ce privește piața muncii din Bistrița sau județ, chiar dacă la nivel de șomaj încă nu ne apropiem de cifrele Timișului, spre exemplu, un județ în care practic nu se poate vorbi de acest fenomem. Însumând numărul de angajați a celorlalte firme mari din Bistrița, Raal, Comelf, Iproeb, Teraplast, Elcom etc., nu se ajunge la numărul de angjați ai Leoni.

Piața muncii din Bistrița – un teren ușor șantajabil de la nivel de multinațională

Piața muncii este una destul de liberă și fluctuantă chiar și în Bistrița-Năsăud. Competiția în acest sens respectă aceleași principii dictate de cerere și ofertă. Dacă un angajat Leoni este nesatisfăcut din punct de vedere salarial, este liber să aleagă un alt pachet de la o altă firmă, fără nicio problemă. Totul constă în cântărirea acelui pachet salarial care poate să conțină pe lângă salariul de bază, care în general este ținut la cote minime, aici vorbind de forța de muncă necalificată, o serie de alte beneficii cum ar fi tichetele cadou, bonusuri pentru prezență, productivitate etc., transport gratuit către și de la locul de muncă, precum și alte facilități.

La nivelul forței de muncă necalificate, treburile s-au cam așezat, căci Leoni a luat cam tot ce se putea, iar celelalte firme și-au cam făcut „plinul”. Palierul de care este nevoie și la care sunt lacune mari în găsirea de personal este cel reprezentat de forța de muncă calificată. Și serioasă, am completa noi. Multe dintre firmele menționate mai sus se plâng efectiv de lipsa acelor persoane calificate care, fie au fost racolate de Leoni, acolo unde au și primit pachete salariale atractive, fie migrează pur și simplu către alte zări. Totuși, de la o vreme încoace, eminențele cenușii din Leoni au început să tragă cu ochiul în curțile celorlalți jucători de pe piață, semn că ceva se întâmplă în mastodontul bistrițean.

campanie de recrutare Leoni

Leoni domină așadar o piață a muncii locală, cu foarte mari și adânci implicații sociale. Leoni a scos „din foame” o anumită pătură socială care acum este la „discreția” angajatorului. La acest nivel nu putem vorbi de mobilitate pe piața muncii, având în vedere faptul că forța de muncă necalificată și „școlită” mai apoi intern nu are variante în cazul renunțării la poziția actuală, deși paradoxal există o fluctuație destul de importantă la acest capitol în Leoni.

Marea majoritate a angajaților actuali nu-și permit o rupere, nu au unde să meargă în alt loc, căci probabil nu au transporul asigurat, mulți dintre angajați venind din mediul rural, sau poate chiar nivelul de salarizare este unul aproximativ egal cu cel pe care-l are în momentul de față. Astfel, angajatul respectiv este forțat să accepte anumite condiții de muncă, sub forma unui șantaj social nespus, dar prezent. Cazul angajatei de la Leoni Pitești este unul elocvent în acest sens, iar reacțiile ulterioare ale „leoniștilor” bistrițeni vin să confirme o practică nerecunoscută de managementul companiei de azi: stilul de accelerare al producției este îngreunat din punctul de vedere al unui lucrător pe linie de comportamentele inadecvate ale șefilor ierarhici imediat superiori, cauză a mai multor tensiuni apărute în ultima perioadă.

Cele trei etape Leoni la Bistrița și nașterea ideii de șantaj social

Leoni Bistrița a trecut prin trei etape mari de-a lungul celor peste 15 ani de activitate. Prima a fost etapa „nemțească”, una închisă ermetic, dar constructivă, o perioadă în care filiala bistrițeană a fost condusă de un neamț, Siegried Reichert. Acesta a condus destinele Leoni Bistrița până în 2013 când a fost mutat la o filială din China. Această perioadă nemțească a construit efectiv mentalități, a dezvoltat proiecte și producție, dar a fost extrem de închisă ca percepție, fără comunicare, fără prea multe surle sau trâmbițe.

Marius Cotor (foto: Sara Bianca/Adevărul)

Următoarea perioadă a fost marcată de un management local, Marius Cotor fiind primul director executiv român al filialei din Bistrița. Cotor a fost un „leonist” crescut și educat în această firmă, fiind manager al secției BMW din cadrul Leoni la momentul numirii acestuia în cea mai înaltă funcție de la Bistrița. Perioada Cotor a cunoscut o emancipare a Leoni Bistrița din mai multe puncte de vedere. Comunicarea a început să fie una deschisă, vizibilitatea firmei pe plan local s-a extins, inclusiv participarea Leoni în viața socială a orașului și județului a fost una mai accentuată. Relațiile interumane din Leoni au căpătat alte valențe, Cotor fiind prezent în mijlocul oamenilor, fapt resimțit „pe linie”. Chiar dacă au fost anumite animozități la niveluri mai înalte, cei de la baza piramidei instituției au beneficiat de un tratament mai „uman”.

Cea de-a treia etapă a Leoni la Bistrița este marcată de plecarea lui Cotor în urma unui scandal încă nedefinitivat. Tensiunile dintre păturile profesionale au reînceput să apară, relaționarea dintre niveluri a dispărut sau a degenerat, au început problemele la nivel de comunicare, iar implicare socială a Leoni în oraș și județ s-a stins. Astfel a apărut și momentul unei greve spontane în primăvara lui 2017, atunci când timp de două zile sute de muncitori au refuzat să intre în producție din cauza unor neînțelegeri de comunicare. În fapt, totul s-a întâmplat chiar în timpul semnării contractelor colective de muncă, dar fiind zi de salariu, mulți dintre angajați acuzau conducerea de „tăierea” unor drepturi sau bonusuri, unora fiindu-le virate salarii mai mici chiar față de lunile precedente. În urma grevei de la Leoni din 2017 mulți dintre cei care au participat la acesle manifestări au fost sancționați, fiind și cazul unor persoane cărora li s-au desfăcut contractele de muncă.

captură din timpul grevelor de la Leoni Bistrița

Atunci a apărut pentru prima dată ideea de șantaj social, idee vehiculată la cele mai înalte cote județene, căci însuși prefectul Ovidiu Frenț s-a irijat într-un mediator, considerând o mare problemă socială dacă Leoni și-ar lua catrafusele și ar pleca, căci așa s-a lăsat să se înțeleagă la un momend dat.

"Nu în ultimul rând, prefectul Ovidiu Frenț a insistat pe necesitatea îmbunătățirii comunicării publice a companiei germane, considerând impactul activității acesteia în județul nostru ca fiind unul extrem de important din punct de vedere social, care depășește dimensiunea economică și a dat asigurări că va sprijini în continuare orice demers în vederea menținerii raporturilor corecte între investitorul german, angajați și instituțiile statului român", se menţiona în informarea de pe pagina de facebook a Prefecturii bistriţene la acel moment.

Daniel Deneș - reprezentantul juridic Leoni România în timpul medierilor cu prefectul Ovidiu Frenț (Răsunetul)

Relocarea producției – amenințarea care stă deasupra capului autorităților locale

Ideea relocării Leoni de la Bistrița circulă deja de ceva vreme în diferite cercuri socio-politice, toate discuțiile fiind la nivelul „off the record”. O variantă este cea a plecării Leoni în Ucarina sau chiar Republica Moldova după momentul 2021, atunci când expiră un credit guvernamental acordat în 2016 și care obligă firma germană să rămână cinci ani pe piața locală. Chiar dacă nu se va reloca întreg efectivul actual al Leoni Bistrița după momentul 2021, această variantă pare tot mai plauzibilă și este vehiculată din ce în ce mai des.

Conducerea administrativă și politică la nivelul orașului și al județului se complace în a menține pe piață un mastodont ca Leoni, o firmă care să absoarbă singură cât mai mult de pe piața muncii, ferind astfel zona de un șomaj ridicat, dar și de multe alte probleme sociale, decât să meargă pe calea mai complicată dar mult mai echilibrată de a găsi și a atrage investitori cu putere mai mică, dar mai mulți.

Este mult mai complicat să oferi anumite condiții pentru trei mari jucători pe piață decât pentru unul singur. Dacă ar exista în Bistrița, spre exemplu, trei firme a câte 2-3.000 de angajați fiecare, piața muncii ar fi mult mai bine echilibrată, bătălia pentru forța de muncă mai acerbă, iar cel mai câștigat ar fi acel angajat care ar beneficia de un nivel salarial mai ridicat decât îl are acum într-o firmă care deține monopolul în acest domeniu al forței de muncă.

În momentul de față, un investitor care ipotetic ar veni la Bistrița s-ar ciocni de Leoni pe piața muncii. Acel investitor își testează piața înainte de investiție, urmărește factori precum ocuparea forței de muncă. În momentul în care vede o absorbție de nivelul Leoni se descurajează, căci trebuie să fi cel puțin la nivelul acestei firme dacă vrei să intri pe piață lângă ea, ori Leoni este aproape de neegalat din acest punct de vedere, cel puțin acum: oferă pachete salariale atractive, greu de egalat pentru un nou-venit pe piață.

Povestea unui „tun” care a zguduit și nu prea Leoni

Tunul de 40 de milioane de euro pe care Leoni l-a primit în mai 2016 nu a lăsat urme în ceea ce privește poziția sa în Bistrița sau România. Cazul este încă în anchetă, fără să fie aduse acuze vreunei persoane din interiorul Leoni, deși au căzut trei capete înalte în urma acestui scandal. Carmen Marica, directorul financiar al Leoni Bistrița la momentul respectiv, a fost dată afară pentru nerespectarea unor protocoale. Aceasta a fost victima unui scenariu demn de filme, sau cel puțin așa se percepe acum. Marica primise un ordin de la sediul central al Leoni din Germania prin care se cerea efectuarea unui virament în valoare de 37.380.250 euro către o anumită firmă. Ulterior, urma banilor s-a pierdut prin China. Marica se pare că n-ar fi respectat protocoalele speciale în cazul plăților de acest gen. De fapt, conform informațiilor vehiculate în acea perioadă, totul a fost opera unor hackeri care au studiat protocoalele firmei în astfel de cazuri, aceștia recurgând la clonări ale căsuțelor de e-mail și chiar a telefoanelor de la sediul central al Leoni din Germania. Marica a fost demisă, iar aceasta nu a contestat decizia nemților. O altă victimă a „tunului” hackerilor a fost și Gabriela Daniela Leșan, tot de la financiar, care a contestat în instanță decizia de demitere și care a avut până la urmă succes la Curtea de Apel. Leșan a cerut instanței anularea deciziei de demitere, precum și plata integrală a salariilor de la demitere și până la momentul repunerii acesteia în funcție.

La fel a procedat și fostul director executiv al Leoni Bistrița, Marius Cotor, care încă se află în plin proces, cazul fiind acum pe masa magistraților de la Curtea de Apel Cluj. Acesta era în concediu atunci când s-a întâmplat atacul hackerilor, revenind imediat la firmă, el fiind cel care a depus în numele Leoni plângerea penală pentru fraudarea firmei.

Există viață după 2021?

Zguduită de o lovitură gravă de imagine, „tunul” primit de Leoni afectând inclusiv cotațiile la bursă ale concernului german, precum și de micul cutremur cauzat de greva din 2017, cel mai mare angajator din județ încă mai este prezent pe piața locală. Asta poate și datorită acelui credit guvernamental care obligă Leoni la o ședere cel puțin până în 2021.

vizită de lucru ministrul Teodorovici - acordare credit guvernamental 10 milioane de euro pentru Leoni (Timponline.ro)

Presiunile sociale încep să crească, la fel și pretențiile de salarizare din partea muncitorilor. Deși fiecare angajat este liber să plece dacă nu îi mai convine situația din Leoni, puțini o fac. Marea masă rămân chiar cu asumarea unor riscuri legate de suprasolicitare, sau de înrăutățirea relațiilor interumane din interiorul firmei. Dacă pleacă nu au siguranța că vor găsi ceva asemănător în altă parte, sau dacă vor găsi orice altceva. Astfel, rămân în acest sistem atât timp cât el există. Autoritățile locale încă răsuflă ușurate căci deocamdată nu se pune problema unui colaps social din punctul de vedere al ocupării forței de muncă. Tot „datorită” Leoni, aceleași autorități nu sunt interesate și nici nu marjează pe atragerea investitorilor străini, parcul industrial de la Sărata fiind născut eșec, singura tentativă în materie de atragere a potențialilor investitori la Bistrița.

Deocamdată la Bistrița e liniște. Și în Leoni. Iar dacă va urma „apocalipsa” după 2021, este clar o problemă a acelei perioade. Până atunci continuă povestea Leoni la Bistrița, cu fluctuațiile de personal încadrate într-un ritm normal. Cei plecați în această vară la căpșuni se vor întoarce „pe linie” pentru hibernare. Apoi, vom mai vedea...

Sursa: stiridebistrita.ro

Adauga comentariu