Iar nu se mai vede politicianul din lanul de sondaje publice!

Cică un urs și un vultur executau un picaj de pe creasta cea mai înaltă a Munţilor Bucegi. Pe la jumătatea înălțimii, vulturul îl intreabă: “Ursule, tu știi să zbori”? “Nu”. "Paraşută ai"? "Nu". „Cool, man”!!

Citez din ultimul sondaj făcut de sociologul Marius Pileanu: “PSD are peste 40%, prin Gabriela Firea. Nicușor Dan, susținut de Alianța USR - PLUS și PNL are aproape 36%, iar Băsescu se învârte între 15 și 18%”. "Cool, man"!

Eu v-am mai zis că sondajele de opinie au ceva din viclenia cu care femeile urâte îţi atrag atenţia: de departe vezi doar o pereche de picioare apetisante în minijupă scoase la mezatul privirilor în cea mai geroasă zi a anului; de aproape îţi vine să fugi şi ţi-e chiar ruşine - nu că te-ai uitat, ci că ai crezut ce ai văzut.

Am intrat în campanie electorală pentru alegerile locale. Aşa că vom vedea sondaje cu procente care mai de care, vânzând pileanu de CURS, urs, IRES şamd - şi dând cu Avangardul de gard.

Apropos de urs şi pielea acestuia, cică, în 2018, pe ministresa Mediului de atunci, Graţiela Gavrilescu, o rodea să afle răspunsul la nişte întrebări despre acest animal puse românilor. Aşa că s-a scobit de 120.000 de lei în poşeţica statului şi i-a dat unei firme de-a sociologului Marius Pieleanu să facă un sondaj telefonic printre români. Să afle şi "Mediul" care este percepţia acestora despre urs.

Cică (citez): “În cadrul discuției, participanții au fost puși să își imagineze că sunt pe stradă cu un grup de prieteni și se întâlnesc cu un urs“, se arată în studiul lui Pieleanu.

Ce-au răspuns românii era de domeniul previzibilului. Citez:

- „aș sta pe loc, îl las să treacă și apoi îmi văd de drum”;

- „aș face gălăgie, aș țipa. El ar trebui să se sperie și să plece”.

- „deși știu că n-am nicio șansă, aș fugi”.

Nu-mi este prea clar de ce ministerul Mediului dorea să știe ce animal preferă românii (urs, fireşte, în proporţie de 23%!) și cam la ce anume au folosit studiile lui Pieleanu (deşi am o bănuială cu privire la un mic avans dat pentru studiile sociologice ale anului electoral 2019), dar întrebarea “dacă românii preferă ca urșii care vin în orașe să fie împușcați sau relocați”, ar trebui să ne dea un indiciu.

Ştiţi, anul 2018 a fost unul în care foarte mulţi proprietari de fonduri de vânătoare atrăgeau atenţia cu privire la faptul că “ursul s-a înmulţit nepermis de mult” şi a devenit periculos, coborând în gospodăriile oamenilor după hrană. Aşa că ar cam trebui “rărit”. Prin împuşcare şi expunere ca trofeu, fireşte.

Păi de când Bunul Dumnezeu (sau Darwin) au “inventat” urşii, aceştia coboară toamna din pădure în zonele cu livezi unde merele, prunele sau perele sunt mult mai apetisante şi mai uşor de mâncat decât afinele sau zmeura. Cu toate acestea, atacurile urşilor asupra oamenilor au fost foarte rare, cel puţin în acele zone ale ţării, unde mai există păduri.

Datele statistice ne arată doar cât de exagerat tratează presa atacurile urşilor. În ultimii cinci ani, în România, urşii au ucis mai puţini oameni decât, de exemplu, câinii fără stăpân.

De fapt, viaţa oamenilor este pusă în pericol, nu de animalele sălbatice, ci de prostia autorităţilor responsabile cu protecţia mediului. Programele de protecţie a animalelor sălbatice sunt făcute după ureche şi implementate superficial.

De exemplu, toţi urşii „cerşetori” din zona Braşovului au fost capturaţi şi relocaţi pe fondurile de vânătoare ale unor bucureşteni şmecheri.

Animalele, care au crescut pe lângă tomberoanele de la marginea oraşului, sunt obişnuite cu oamenii şi nici nu ştiu să se hrănească în sălbăticie. De aceea, odată strămutaţi pe fondurile de vânătoare ale şmecherilor, urşii au coborât, aşa cum le era obiceiul, în zona locuită sperând să găsească mai ușor de mâncare. Aici s-au intersectat cu ţăranii şi cu braconierii, intrând în capcanele puse pentru vânat mai mic. Şi au generat conflicte.

Aşa şi cu cifrele care se cerşesc sociologilor înainte de fiecare scrutin electoral şi care sunt relocate pe fondurile de vânat parale ale firmelor de sondare a opiniei publice ale băieţilor deştepţi: se intersectează cu votanţii şi cu braconierii de voturi, intrând în capcanele puse pentru guvizi şi bizoni electorali. Şi generează conflicte.

Şi “boborul” pune botul.

Şi, gata!

Adauga comentariu