Dosarul Gazeta a fost întocmit de DIICOT Cluj ”în afara legilor penale”. Motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Galați se constituie în jurisprudență importantă pentru breasla jurnaliștilor. Cine plătește?

În cele mai importante aspecte din decizia de achitare a celor de la Gazeta, judecătorii vorbesc despre patronul Iulius Mall, Iulian Dascălu, patronul Polus, Arpad Paszkany, dezvoltatorul imobiliar, Costică Pocol, despre politicenii Marius Nicoară, Horea Uioreanu, precum și despre o mulțime de nume sonore din Cluj-Napoca. Toți târâți de către procurorii DIICOT Cluj în acest scandal de justiție ca fiind șantajați de către jurnaliștii de la așa numitul Trust Gazeta, că aveau nevoie procurorii să inventeze un “trust” pentru a avea un grup infracțional organizat, aproape toți retrași din dosar pe baza propriilor mărturii în fața judecătorilor că nu au fost niciodată șantajați.

Decizia de achitare a inculpaților din Trustul Gazeta a fost pronunțată în decembrie 2017. La nouă luni de la soluția pe scurt, judecătoarele Raluca Zară și Mihaela Lungeanu, de la Curtea de Apel Galați, au semnat o motivare de peste 200 de pagini, prin care arată cum au ajuns la concluzia că dosarul DIICOT Cluj a fost întocmit în afara legilor penale.

Până acum, publicul a fost alimentat cu informații din Dosarul Gazeta cu privire la infracțiuni de șantaj, grup infracțional organizat și stenograme; deseori irelevante pentru desfășurarea anchetei, dar deosebit de picante privind viața intimă a inculpaților, scăpate intenționat “pe surse”. Procurorii aveau nevoie de presiunea opiniei publice asupra judecătorilor pentru a-i ține cât mai mult “la dispoziție” pe inculpați. Pentru a înțelege amploarea fenomenului “pe surse”, trebuie să înțelegeți că inculpații erau acuzați de către procurori că șantajau diverși politicieni și oameni de afaceri prin faptul că „dădeau în ziar titluri incitante, fără nici o legătură cu textul materialului” – ori, culmea, fix asta se întâmpla când, înaintea fiecărui termen de judecare (a prelungirii arestului preventiv, de exemplu), apăreau pe surse sifonate de la procurori materiale în presa locală.

Totodată, Liviu Man, directorul Gazetei de Cluj și Bistrița, a vorbit la NCN în mai multe rânduri despre abuzurile comise în întocmirea rechizitoriului împotriva sa și despre cum Trustul Gazeta a pierdut un teren considerabil pe piața mass media din cazul acuzațiilor lansate de către procurorii DIICOT. Soluția definitivă de achitare pentru toți inculpații în acest dosar a fost dată de către judecătoarele de la Curtea de Apel Galați - pentru că procesul a fost strămutat de la Cluj, altfel nu aveau nici o șansă la o justiție corectă. Ziar de Cluj vă pune la dispoziție argumentele cele mai relevante din motivarea acestei sentințe, pentru ca și dumneavoastră, cititorii noștri, să înțelegeți de ce au ajuns acești judecători la concluzia că dosarul DIICOT Cluj a fost întocmit în afara legilor penale.

Paszkany: Credeau că îi țin în spațiu pentru că mă șantajau”

Arpad Paszkany a avut două rechizitorii construite de magistratul Mircea Hrudei, despre care la această oră se știe că a fost un procuror ”problemă”, exclus din DIICOT la propunerea lui Daniel Horodniceanu, fostul șef al acestei instituții.

În motivarea de la Galați, judecătoarele au luat în considerare declarațiile lui Paszkany, precum și întregul său “istoric infracțional” confecționat de către procurorul Mircea Hrudei cu scopul de a-și motiva acuzațiile împotriva celor din Trustul Gazeta:

Paszkany Arpad Zoltan, care între timp a fost achitat definitiv în materie penală, în ceea ce privește aderarea la acest grup infracțional, arată că ”Toma Rus a încercat să mă convingă în mai multe rânduri să formulez o plângere pentru șantaj împotriva celor de la Gazeta, exprimându-și convingerea că i-aș ține pe cei de la ziar într-un spațiu doar ca urmare a faptului că eram șantajat”, de asemenea, a mai arătat că va suferi consecințe, pe care ulterior le-a și suferit, fiind trimis în judecată, însă achitat definitiv”, arată judecătoarele de la CA Galați.

O parte dintre anchetatorii s-au dovedit, în timp, niște simpli penali

În 2006, Trustul Gazeta era în plin avânt economic. Urmare a confecționării Dosarului Gazeta și a arestării celor inculpați, își începea declinul financiar. Unsprezece ani de procese mai târziu, aflăm de la judecătorii din Galați, că cei care i-au distrus financiar erau niște indivizi care, ulterior, au fost condamnați penal – lipsa de moralitate penală a celor implicați în confecționarea acestui dosar, a fost un alt aspect luat în considerare de către judecători:

„S-a arătat, de asemenea, că lucrătorii de poliție juduciară care au efectuat prin delegare urmărirea penală în acest dosar, au fost condamnați prin sentințe penale definitive pentru infracțiunile de: purtare abuzivă, fals intelectual și favorizarea infractorului”.

Ce înseamnă abuz, aflăm din motivarea sentinței:

“S-a făcut referire la declarațiile co-inculpaților Vodă Anca Elena, Avarvarei Adrian, Pârcălab Călin Dan, care arată modul în care s-a pus presiune, în sensul că se tot deschidea ușa, îl vedeau pe inculpatul Oțel Ioan încătușat, între timp fiind reținut. I s-a solicitat, în mod expres, inculpatei Vodă Anca Elena să spună aspecte despre activitatea lui Man Liviu Aurel. Solomon Memoranda a fost cea care a csos în evidență faptul că I s-a cerut să-i incrimineze pe Man Liviu Aurel și pe Oțel Ioan și dacă nu ar fi refuzat acest lucru ar fi rămas cu calitatea de martor, astfel cum i s-a și promis.”

Judecătorii desființează apartenența la un “grup infracțional organizat

Dosarul procurorilor DIICOT Cluj nu numai că a fost subțire ca și argumente, nu numai că a fost forțat în argumente pentru a se crea un așa zis grup infracțional organizat, dar a fost construit pe mărturii ale unor oameni care habar nu aveau de calitatea de angajat la Trustul Gazeta a unuia dntre inculpați:

“(…) în ceea privește infracțiunea de “aderare la grup infracțional organizat”, s-a arătat că declarația inculpatului Oțel Ioan se coroborează cu declarațiile a 15 martori și cu alte înscrisuri care conduc la ideea nevinovăției în ceea ce privește reținerea acestei infracțiuni (...) Au fost audiați peste 150 de martori, iar dintre acești martori, un număr de peste 20 au declara că îl cunosc pe Oțel Ioan, însă de pe vremea când acesta lucra la poliție și că nu l-au perceput în vreo legătură cu așa zisul Trust Gazeta”.

Curtea apreciază că nu subzidă infracțiunea de șantaj

Vi-l mai aduceți aminte pe Chertes Mircea Lucian? Pe atunci secretar de stat în Ministerul Sănătății, care susținea sus și tare că din cauza faptului că nu avea contract cu Gazeta, jurnaliștii au scris despre copilul său că se droghează? Ce să vezi, copilul chiar asta făcea, dar Chertes a profitat de scandal ca să se răzbune pe jurnaliști și să nu-și asume eșecul de părinte în fața propriului copil. Judecătorii de la Galați i-au demontat și lui, și altora ca el, declarațiile. Inculpatul Aurel Mureșan a susținut sub jurământ în fața judecătorilor că Dosarul DIICOT Cluj a pornit în luna octombrie 2006 după o întâlnire a membrilor PD-L din Cluj-Napoca la care ar fi participat și Călin Popescu Tăriceanu, președinte al PNL și premier al României din partea Alianței Dreptate și Adevăr (PNL + PD-L). Mureșan a declarat că Toma Rus (pe atunci șef al BCCOA Cluj), împreună cu Mircea Chertes au decis că trebyuie acționat în forță împotriva jurnaliștilor de la Gazeta. În același timp, Chertes era asociat cu alt afacerist celebru (un țepar notoriu) Costică Pocol (sunt o mulțime de sentințe împotriva acestui țepar imobiliar). După cum se vede, avem de a face cu o conspirație a oamenilor de afaceri (sponsori), în cârdășie cu oameni politici (sponsorizați) și oameni din instituții de forță (slugi).

Această cârdășie a oamenilor cu interse comune a fost spulberată în motivarea sentinței care constată că din tot ceea ce au afirmat aceștia “nu subzidă infracțiunea de șantaj”:

“Față de toate considerentele expuse în declarațiile anterioare, Curtea apreciază că nu subzidă infracțiunea de șantaj sub aspectul alturii obiective, nefiind realizat elementul material al infracțiunii. Publicarea articolelor la dresa persoanei vătămate și inițierea de către inculpatul Mureșan Aurel a unei discuții legate de oportunitatea încheierii unui contract de publicitate nu constituie fapte prevăzute de legea penală, în absența unor minime indicii privind exercitarea unor constrângeri de natură a afecta libertatea psihică a persoanei vătămate Chertes Mircea Lucian”.

Sentimentele lui Iulian Dascălu nu sunt definite în Codul Penal

Dascălu și Paszkany concurau pentru același teren pe care urma să se construiască viitorul Iulius Mall. Paszkany era prieten cu Liviu Man, Dascălu era, pe linie de partid, amic cu Marius Nicoară, președinte al CJ Cluj pe atunci – cel care i-a și făcut cunoștință cu Liviu Man. Dascălu recunoaște că a dat publicitate în toată presa local, cu excepția ziarelor deținute de Liviu Man, pentru a-și promova afacerea. De asemenea, în subsidiar, ca o poveste pe care nu am probat-o, rețineți că s-au purtat negocieri crunte cu privire la cine să construiască pe locația Iulius Mall, iar Paszkany a căzut din cărți din cauza faptului că (asta a fost scuza principală pentru a nu fi sprijinit) avea deja construit Polus Center și că Nicoară era mai întâi de toate liberal.

Nicoară i-a pus la aceeași masă pe Man și pe Dascălu. Aceștia au discutat despre un contract de publicitate, care a fost definitivat la patru luni după ce s-au oprit conflictele dintre Paszkany și Dascălu.

“Este indiscutabil că persoana vătămată a resimțit sentimente de revoltă, simțindu-se jignită de conținutul articolelor, însă acestea nu pot fi confundate cu starea de temere vizate de legiuitor la momentul incriminări șantajului, caracterizată printr-o îngrijorare accentuată, ori perioade de indecizie cu privire la ce hotărâre urează să ia, (…) Curtea apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj.” – au concluzionat judecătoarele de la Curtea de Apel Galați.

Familia Cătăniciu inventa șantaje și denunța penal... în familie

Singura imagine pe care o am despre Steluța Cătăniciu este din anul în care Mihail Hărdău a fost numit prefect al Clujului. PD-L hotărâse, în urma câștigării alegerilor, să nu se lăcomească la funcții publice, să dea numai câte una de familie – vorba aceea, să ajungă la toată lumea. Numai pentru familia Cătăniciu nu prea a funcționat această decizie. Așa că, într-o întâlnire la o masă la un restaurant dintr-o celebră livadă din apropierea Clujului, Mihail Hărdău, roșu la față ca drapelul PCR, era nevoit să înțeleagă ce-i spunea Daniel Buda, de care stătea lipită Steluța Cătăniciu (aprigă pedelistă pe atunci), că e musai să-l numească în funcție și pe soțul acesteia. Așa s-a ajuns ca Marius Cătăniciu să fie numit șef la RADP. Așa s-a ajuns că acesta ar fi fost contactat de către cineva de la Trustul Gazeta pentru un contract de publicitate. Așa m-am trezit eu cu trei denunțuri penale în acest dosar, atât de cusute cu ață albă că nici măcar un procuror nu s-a ostenit să mă întrebe vreodată ceva cu privire la acestea. Dacă nu mă ofeream eu ca martor în sprijinul colegilor de la Gazeta, nici nu s-ar mai fi discutat vreodată despre acele trei denunțuri mincinoase. De altfel, minciuna este linia melodică a acestui dosar făcut împotriva libertății de expresie a mass media, un pumn în gura jurnaliștilor de investigații.

Ca să înțelegeți despre ce e vorba: eu eram deja cu acțiuni la Monitorul de Cluj, dar în capul soțului Cătăniciu eu îi băteam la ușă pentru contract de publicitate pentru Gazeta de Cluj. Îl șantajam pentru concurență, în loc să-l fi șantajat pentru propria firmă! Realizați? În fapt, Steluței Cătăniciu îi rămăsese la rânză faptul că eu am sprijinit-o pe o prietenă din PD-L cu sfaturi să câștige președinția femeilor PD-L pe municipiul Cluj-Napoca în locul pupilei sale. Și atunci s-a inventat și ea șantajată de mine, nu numai soțul, că aș fi amenințat-o că dacă nu se retrage din cursa pentru șefia femeilor PD-L Cluj (pe județ, unde concura ea, nu pe municipiu, unde sprijineam eu!!!!), am să o feștelesc în Gazeta de Cluj. Pe lângă faptul că era vorba de două concursuri total diferite, de ce să o fi feștelit în ziarul în care nu mai lucram de un an de zile și nu în cel în care aveam interese? Mare-i Grădina!

Raportat la subiectele abordate în articolele publicate, este imperios necesar să luăm în considerare rolul esențial jucat de presă într-o societate democratică. Daccă presa nu trebuie să depășească anumite limite, îndeosebi în ceea ce privește reputașia și drepturile celorlalți, precum și necesitatea de a împiedica divulgarea unor informații confidențiale, sarcina sa este totuși comuncarea, cu respectarea îndatoririlor și responsabilităților proprii, a informațiilor și ideilor referitoare la orice probleme de interes general. (…) Curtea observă că articolele referitoare la soții Cătăniciu au apărut nu doar în publicațiile editate de inculpați, ci și în alte publicații locale și naționale, atât anterior perioadei reținute de procuri ca fijnd cea în care s-a săvârșit presupusl șantaj, cât și după arestarea inculpaților. (…) Nu subzidă infracțiunea de șantaj. Publicarea unor articole de interes general, nu constituie fapte prevăzute de legea penală.”

Procurorii DIICOT Cluj, avocații neceruți ai lui Uioreanu

În rechizitoriul procurorilor DIICOT Cluj, Horea Uioreanu apărea drept parte vătămată. S-a ajuns până acolo încât, dacă jurnaliștii de la Gazeta scriau despre un om de afaceri, sau un politician ceva, procurorii să încerce să forțeze o faptă de șantaj, să devină, practic, avocații nesolicitați ai unor presupuse părți vătmate. Uioreanu nu a depus nici o plângere, practic a fost târât de procurori în dosar. De aceea, audiat în instanță, de fiecare dată acesta a declarat că nu a existat la adresa sa nici un șantaj și că niciodată nu i-a fost frică de Liviu Man, sau orice alt jurnalist de la ziarele acestuia.

 

“În acest context, simplul fapt al publicării unor articole cu conotație negativă nu poate avea semnificația unor resiuni asupra persoanei vizate și nu este de natură ai induce o stare de temere care facilitează adoptarea unei anumite conduite. Curtea apreciază relevantă și conduita lui Horea Dorin Uioreanu care nu a formulat plângere penală, ori denunț și a învederat organelor de urmărire penală că nu dorește să participe în proces în calitate de parte vătămată, motiv pentru care a fost audia ca martor. În absența unor minime indicii privind exercitarea unor constrângeri de natură a afecta libertatea psihică a persoanei (presupus) vătămate, simplul fapt al publicării unor articole negative nu poate fi calificat ca o faptă prevăzută de legea penală”.

Grupul infracțional și stenogramele scăpate în presă pe surse”, cu scopul de a influența judecătorii clujeni să-i țină pe jurnaliști în arest, sunt egale cu zero. IRELEVANTE

Judecătorii de la Curtea de Apel din Galați au desființat rechizitoriul procurorilor DIICOT Cluj și în ceea ce privește grupul infracțional organizat. Și au demonstrat că sunt irelevante toate acele interceptări scăpate abuziv în mass media local de către procurorii Hrudei și Deritei – despre care acum știm că aveau ca scop doar punerea unei presiuni asupra judecătorilor clujeni pentru a le prelungi mandatele de arest preventiv jurnaliștilor arestați. Personal, dar accidental (numai la mine nu se așteptau să fiu în zonă), am asistat când procurorul Deritei i-a înmânat date din dosar unui jurnalist cu o zi înainte de judecarea unei prelungirii arestului preventiv.

 

Din probele administrate în cauză în concret vreo activitate sau activități ale inculpaților ce ar intra în conținutul infracțiunii de constituire, sprijinire sau aderare la grup infracțional organizat. Inculpații interacționau prin prisma activităților desfășurate în cadrul societăților comerciale care editau publicațiile enumerate în rechizitoriu (.....), societăți e avueau ca obiect de activitate mass media.

Probatoriul administrat în cauză a relevat că scopul urmărit de inculpați era acela de a realiza emersuri jurnalistice orecte care să aducă în atenția opiniei pblice chestiuni de interes general.

Convorbirile telefonice (stenogramele) redate în procesele verbale atașate la dosar sunt lipsite de relevanță, constau în discuții generice și nu conturează existența unui grup infracțional. (...)Dispune achitarea inculpaților Man Liviu, Pârcălab, Grama Aurelian,  Oțel Ioan, Vidican Dorel Alexandru, Avarvarei Adrian, Mureșan Aurel, Solomon Memornda Suppllexa și Vodă Anca Elena pentru șantaj în formă continuată și consituire, sprijinire sau aderare la grup infracțional”, se arată în concluziile finale a magistraților de la CA Galați.  

 

 

 

Adauga comentariu