Complexul turistic din Arad care a primit denumirea de la cei care l-au vizitat. Oferă relaxare şi originalitate prin sculpturi

Un complex turistic din Arad şi anume Căsoaia, aflat într-o depresiune a Munților Zarandului, la confluența văilor Neamțului, Highișului și Arăneagului, este o destinație ideală pentru relaxare. Cel mai mult în timpul anului acolo ajung grupuri de elevi din toată ţara, deoarece este locul ideal pentru tabără.

Aflat la o altitudine de 222 de metri și înconjurat de munți nu prea înalți, complexul, al cărui nume a fost dat de turiștii care, trecând printr-o pădure, au descoperit la un moment dat cea mai mare casă din zonă și au numit-o „căsoaia”, este deschis tot timpul anului.

Locul este frecventat încă din anii interbelici.

Căsoaia oferă vizitatorilor o minunată panoramă peisagistică, cu o foarte bogată varietate de vegetație, cu multe specii caracteristice acestei zone. În partea de est, zona se învecinează cu dealurile Tauțului, iar spre vest cu cele ale podgoriei arădene. De la Căsoaia se poate ajunge pe culmea principală a munților, la vârful Highiș, al doilea ca înălțime din Munții Zarandului, aflat la o înălțime de 799 metri. Locul este marcat cu o piatră pe care e scris numele vârfului și altitudinea iar în vecinătatea acesteia se află o cruce de lemn. Pe aceeași culme a munților se mai află, la înălțimi mai mici, vârfurile Ivanița, Fântâna Rece, Debela Gora, Crucea Țiganului sau Capra.

Parcul cu sculpturi

La începutul anilor ’80, nu departe de cabană, s-a inaugurat o tabără de sculptură monumentală, unde, timp de câțiva ani, au lucrat peste 50 de artiști români și străini. Cele peste 70 de lucrări cioplite în piatră rămase aici alcătuiesc un adevărat parc al sculpturilor care se întinde pe mai bine de trei hectare și aduce zonei o notă de originalitate.

La Căsoaia se mai găseşte şi tabloul, dar şi unul dintre obiectele personale ale lui Czaran Gyula, cel care a fost proprietar de pământuri şi specialist în turism. Povestea lui poate fi auzită astfel de către toţi cei care vizitează Complexul Turistic Căsoaia.

Conform www.czaran.hu,  Czaran Gyula (născut în 23 august 1847 în Sepreuş) a studiat dreptul în Budapesta şi Viena, iar apoi s-a dedicat turismului. Mai târziu s-a inscris la speologie în Selmecbanya. El este arădeanul care a descoperit mai multe cascade şi peşteri în Munţii Bihorului cum ar fi Cetăţile Ponorului, peştera Meziad, cheile Revi. Traseele acestor locuri au fost aranjate pe cheltuiala proprie.   La intrarea înaltă de 30 m în peştera Meziad a fost amplasată o placă comemorativa în anul 1930 de către turistii orădeni. Pe Czaran Gyula, contemporanii lui l-au numit "Printul din Oncsasza", "Prinţul Galbena", generaţiile de mai tărziu numindu-l "apostolul turismului bihorean". El a provenit dintr-o familie de armeni care au primit titlul de nobili maghiari. Pe vremea Mariei Tereza s-au mutat din Gheorgheni lângă Arad. Acolo au cumpărat pământ, mai exact la Sepreuş. După moartea tatalui său (1890) îşi dedică toata viaţa turismului. Din primăvara până toamana, acesta străbătea munţii în lung şi-n lat, prin păduri şi peşteri. El dormea la stâne. Toţi banii îi cheltuia pentru descoperirea naturii. Pentru a afla cât mai multe despre munţii din zonă el a cules informaţii de la ciobani, arzători de fân şi de la cei care se ocupau cu var. „Nu a fost uşor. Mult timp locuitorii se temeau de el. A fost un om înalt, bine făcut, cu barba mare.

Purta o pălărie mare neagră, un palton imens, cămaşă rosie cu pătraţele, pantaloni până la genunchi şi o bâtă. Era o persoana văzută de ciobani ca fiind una care putea crea o furtună sau un fulger şi putea speria de moarte un om sau un animal. A fost alungat de către oameni de mai multe ori cu ajutorul câinilor. Mai târziu s-au obişniuit cu prezenta sa. A inceput sa fie iubit de locuitori când i-a ajutat la construirea drumurilor. Chiar le-a dat bani cu împrumut pentru ca aceştia să-şi cumpere animale”, este descris pe site-ul www.czaran.hu.  Multe dintre drumurile construite de Czaran Gyula au fost de zeci de kilometri şi au fost de folos pentru turişti. Una dintre operele sale scrise a fost "Ghid in Stana de Vale" în care descrie obiectivele turistice din această zonă. Cartea a fost scoasă la Beius în 1903 la Tipografia Süssmann Lázár. Cartea a fost dedicata "prietenei sale Stana de Vale". Czaran Gyula a contribuit cu ghiduri pentru a ajunge la 20 de peşteri mai mari sau mai mici din munţii bihorului.

De numele lui se leagă şi explorarea peşterii Meziad, exact cum a făcut în cazul peşterii Zichy cu o mulţime de descrieri şi marcaje. Prima peşteră din Ungaria Mare, astăzi România, peştera "Czaran" din Meziad a fost prima descoperită. Primele descrieri despre peşteră le dă Schmidl (Das Bihar Gebirge), cercetator austriac, iar mai târziu K. Nagy Sandor face referire mai detaliată în cartea sa "Ţara Bihorului" din anul 1884. Înainte de a muri, bolnav s-a deplasat la izvorul "Dagadó" să facă cercetari la faţa locului pentru a stabili dacă izvorul este intermitent sau temporar. În toamna anului 1905, în ciuda frigului a stat acolo trei zile pentru a face măsuratori. Probabil aceasta a fost cauza morţii sale făcând pneumonie. A murit la  data de 6 ianuarie 1906. A fost ingropat în cimitirul din staţiunea arădeană Moneasa. Pe piatra din ganit aşezată pe mormânt este inscripţionat: „Doar acel moare care este uitat”.

 

Adauga comentariu