Ars din temelii, pierdut la cărți - castelul Salbek din județul Arad va suferi o transformare radicală

Un conac din județul Arad cu o istorie și o legendă în spate va fi transformat într-un complex de lux. Este vorba despre Conacul (Castelul) nobiliar Salbek din Petriș, construit în 1811, ars apoi din temelie și construit din nou, transformat cu timpul într-un centru medical, apoi iar nelocuit și după ani vândut. Conacul a fost vizitat sâmbătă de către turiștii care au ales Circuitul Gastronomic Arădean. Aceștia au fost ghidați spre obiectivele din Petriș de către Irina Onescu, primarul comunei. Aceasta a făcut și o scurtă descriere a conacului sau castelului cum îi spun unii.  

„În timpul Răscoalei condusă de Horea, Cloșca și Crișan s-a dat foc la castel. Au mers cu furci, topoare și torți și au ars de la temelie castelul care era aici, iar proprietarii l-au ridicat ulterior în forma pe care o vedem acum. Acesta a avut o perioadă neagră în care a fost reciziționat de la proprietarii de drept și  transformat într-un centru medical. Apoi, în urmă cu vreo zece ani a fost retrocedat propretarilor de drept care au stat și au tărăgănat vânzarea lui câțiva ani. Propiertarii fiind două doamne care sunt stabilite în Franța. Într-un final au reușit să facă și tranzacția. O firmă britanică a cumpărat castelul cu suma de aproximativ 700.000  de euro, el fiind monument istoric de clasa A împreună cu parcul care-l înconjoară. Castelul va fi transformat confrom celor spune de noii propritari într-un complex turistic de lux. O parte din echipa de britanici care va lucra la transformarea locaţiei într-un complex turistic a contribuit şi la dezvoltarea proiectului Prinţului Charles de la Viscri”, a declarat Irina Onescu.
Aceasta mai spune că circulă o legendă conform căreia conacul ar fi fost câștigat la cărți, dar nu se specifică care proprietar l-ar fi pierdut sau în ce perioadă. 

Trebuie specificat că arhitectura acestui conac nobiliar din comuna arădeană Petriş este inspirată de celebra Casă Albă din Washington.
Conacul, construit iniţial de către iobanii unui nobil cu origini germane, a fost naţionalizat de regimul comunist şi retrocedat urmaşilor proprietarilor abia în 2009. Arhitectura care seamănă cu cea a Casei Albe a fost observată abia acum câțiva ani. 

Istoricul castelului 

Conacul are 24 de camere, în jur de 1.000 de metri pătraţi locuibili, şi mai multe construcţii anexe. În documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika. Contele Salbek provine dintr-o familie de germani. Este urmaş al lui Matei Salbeck, care fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 comisar salin în judeţul Hunedoara. Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi controversaţi, acuzaţi de represiuni asupra iobagilor ortodocşi. După înăbuşirea răscoalei din 1784, din ordinul contelui Salbeck, vechea aşezare a localităţii Petriş a dispare şi toate gospodăriile sunt mutate pe noua vatră, în jurul castelului, unde se află şi astăzi. Se începe reconstrucţia castelului Salbek, mâna de lucru fiind asigurată tot de către iobagii din comună. Lucrările vor fi finalizate după 1811, când castelul va fi supraetajat de către Von Matei Salbek.

Noul aspect al castelului este diferit faţă de cel vechi care era sub formă de cetate. Este construit în stil neoclasic şi iese în relief prin faţada şi terasa din spate, ambele străjuite de coloane în stil doric construite din gresie. Pe coloanele de pe faţada nordică se văd şi astăzi heruvimii sculptaţi direct pe ele. Ca plan, castelul are formă dreptunghiulară având parter şi un etaj. Are două intrări maiestuoase situate una spre nord şi alta spre sud. Încăperile sunt aşezate una lângă alta având câte o uşă de comunicare între ele. La etaj se ajunge urcând o scară semicirculară. Aşa cum sunt dispuse camerele la etaj, se crede că acestea erau folosite ca şi apartamente de locuit de către stăpânii castelului. Construcţia este din cărămidă arsă, cu planşee drepte având pardoseli din parchet în formă romboidală, duşumele de scândură şi ciment. Parcul din jurul castelului, în suprafaţă de 16,7 hectare, are numeroşi arbori printre care şi câţiva stejari seculari. Doi dintre aceşti „stejari ai judecăţii“ se mai văd şi astăzi în parcul castelului. Potrivit tradiţiei populare, sub unul dintre ei se ţineau scaunele domneşti; aceste instanţe, de dinainte de 1848, judecau supuşii domeniului, condamnându-i la pedepse corporale sau reţinerea în închisoarea domeniului, care se găsea în apropierea castelului. (surse: Învăţător Emil Murgu, Comuna Petriş, trecut şi prezent – contribuţie monografică, Editura Mirador, 2009 şi monumenteuitate.org).

 

Adauga comentariu